Calea mea către a fi mamă

Posts tagged ‘histeroscopie’

Histeroscopie

Așa cum vă ziceam, în vederea începerii FIV-ului a trebuit să fac o histeroscopie. Asta e o intervenție minim invazivă prin care se investighează aspectul uterului, pentru ca la embriotransfer să nu existe probleme. Intervenția se face cu o ușoară anestezie, totală însă.

Am convenit cu medicul să facem histeroscopia pe data de 28 februarie, deci în ziua a șaptea a ciclului menstrual. Pentru ca să nu stau internată mai mult de o zi, mi s-a spus să fac pe cont propriu analizele necesare pentru anestezist: hemograma, coagulograma, uree, cretinina, acid uric, TGO, TGP, sumar urină, EKG (+interpretare) și ultimul papanicolau. Am avut ceva probleme cu EKG-ul pentru că nimeni nu voia să mi-l facă fără consultație (iar consultația costă destul de mult). Am reușit până la urmă la Cardio Praxis.

În dimineața stabilită m-am prezentat la ora 7 la Cuza-Vodă la spital, cu toate analizele, cu trimitere de la medicul de familie și cu adeverință de salariat. Ultimele două mi s-a spus că nu sunt necesare, dar le-am luat și lucrurile s-au desfășurat mai repede și mai “oficial” cu ele. În plus, mai aveam o hârtie de la cardiolog, pentru că mă știu cu o problemă la inimă. Chestiunea asta (se numește bicuspidie aortică) nu mă afectează nu nimic (cel puțin deocamdată), doar că trebuie să iau ceva antibiotice atunci când fac intervenții sângerânde (gen intervenții ORL, stomato, gineco). Mi s-a spus să arăt recomandarea asta medicului anestezist, care se ocupă de situații din acestea.

Revenind, m-am întâlnit cu rezidenta medicului meu care mi-a făcut internarea. M-am schimbat în pijamale și am trecut într-un salon. Am așteptat câteva ore, ceea ce mi-a fost destul de greu pentru că nu mâncasem și nu băusem nimic în dimineața aia. Pe la 11-12 m-am văzut cu medicul anestezist. Așa cum m-am așteptat s-a speriat de treaba asta cu inima, aproape că nu voia să îmi mai facă anestezia. Noroc că i-am povestit cum că am mai avut o intervenție, mult mai serioasă și mai invazivă decât asta, și nu a fost nicio problemă cu anestezia. S-a liniștit și mi-a zis că o să îmi facă un antibiotic intravenos fix înainte de intervenție. I-am dat și plicul cu bani – 200 lei. Mi se pare că i-am dat foarte mult, pentru că atât se dă la o operație grea, nu la ce aveam eu…dar în fine, i-am dat ca să fie. Tipa din patul de lângă mine i-a dat vreo 50 lei asistentei anestezistei !!!

În timpul ăsta tot se preconiza că trebuie să sosească o urgență mare, așa că o sa fie ocupată camera de operație. Deja mă vedeam că vin în altă zi să îmi fac histeroscopia. Plus că începusem să am o mică sângerare, chestie care nu mi s-a mai întâmplat niciodată în ziua a șaptea! Probabil că era din cauza Diphereline-ului pe care îl făcusem în prima zi a ciclului. Totuși m-a chemat în camera de operații pe la 12.30. Mi-a pus chestiile obișnuite (aparatul pentru a măsura tensiunea, altul pentru saturația de oxigen) plus electrozi din aceea de EKG în zona inimii, pentru că anestezista încă era un pic speriată de situația mea cu inima. Mi s-a pus o branulă pe dosul palmei și prin ea antibioticul promis. M-am poziționat pe capra aceea ginecologică și apoi mi s-a injectat anestezicul în branulă. M-a luat o amețeală imediat și apoi nici nu țin minte să fi închis ochii că…mă strigau să mă trezesc. La fel, nu țin minte cum am ajuns pe patul din salon. Aveam o ușoară durere pelvină și un tifon în vagin pentru a absoarbe lichidul ce mi-a fost injectat în uter. Mi s-au pus două flacoane de perfuzii cu glucoză. După 2 litri de perfuzii, aveam vezica cât un pepene. Am rugat o asistentă (contra unui 10 lei) să mă ajute să merg până la baie. Eram un pic amețită, dar mi-a trecut până am ajuns înapoi de la baie. Numai bine, că trebuia să mă duc iar 🙂

A venit apoi rezidenta și mi-a dat concediul medical. Am vrut să îi dau și ei un plic cu 100 lei, dar nu mi i-a luat. M-a mirat extrem de tare și am admirat-o pentru asta. Apoi m-am văzut și cu medicul și i-am dat 300 lei. Se pare că a fost foarte mulțumit că mi-a acordat vreo 2 consultații gratuite după chestia asta. Pe la 14 am plecat acasă.

Rezultatul arată cam așa: Se practică histeroscopie diagnostică, cu obiectivare endometrului în faza proliferativă, cavitate uterină de aspect normal, fără formațiuni endouterine, ostium tubar drept dimensiuni și aspect normale, ostium tubar stâng, dimensiuni reduse cu multiple aderențte periorificiale. 

Așadar, chiar dacă histerosonografia arăta că trompele sunt permeabile, histeroscopia arată că trompa stângă e cam înfundată. Bine măcar că uterul este în regulă.

 

Advertisements

Discuție FIV

Tot când am fost la medic pentru interpretarea RMN-ului am avut și o discuție preliminară despre FIV.

Prima problemă pusă de doctor, înainte de orice întrebare a noastră, a fost dacă suntem de acord cu congelarea embrionilor. Chiar am rămași surprinși de întrebarea asta: da, normal că suntem. Nu știu de ce unii nu ar fi și ce își închipuie ei că se întâmplă cu embrionii acolo în congelator, chiar nu mi-am pus niciodată problema. Mi-ar părea rău doar dacă ar trebui să îi arunc la un moment dat. Gândul meu e că dacă îmi iese FIV-ul din prima, aș vrea ca la o eventuală viitoare sarcină să îi folosesc. Acum depinde și câți copilași ar ieși la prima sarcină 🙂

Se pare că problema asta era importantă pentru medic ca să știe dacă țelul lui va fi să obțină cât mai mulți embrioni (așa cum e firesc să se întâmple) sau un anumit număr de embrioni, ceea ce ar fi mult mai dificil. Odată lămurită problema asta, am discutat despre altele, și anume că vom începe la 28 de zile după a treia injecție cu Diphereline. Apoi că scopul va fi să obținem undeva între 10 și 15 foliculi/ovocite și nu că vom face ICSI (nici nu știu prea bine de la ce vine, dar știu că are de-a face cu injectarea unui spermatozoid în ovocit) pentru că proba soțului e de calitate foarte bună și nu e necesar.

În ultima vreme am o mare nelămurire și teamă cu privire la bolile autoimune. Știu că endometrioza vine de mult ori în cârdășie cu ele și voiam să știu ce pot face să investighez ceva în sensul ăsta. Mediul a încercat să mă liniștească și să-mi spună că nu e cazul, că nu am nimic etc., dar m-a simțit că sunt sceptică și mi-a dar numărul unui doamne doctor reumatolog. Se pare că această specialitate se ocupă de bolile autoimune (pff, nu m-aș fi gândit într-o mie de ani). Am să merg să îi spun temerile mele să văd ce zice.

Apoi mi-a spus că trebuie să fac o histeroscopie (un filmuleț cu interiorul uterului meu), din păcate la spitalul de stat. Adevărul e că la privat această procedură costă mult, 1300 lei. Dar la stat habar n-am cât ar trebui să îi dau doctorului. Aș vrea să îl întreb direct, dar nu cred că o să îmi răspundă. Ăsta ar trebui să fie făcut între zilele 6-9 ale ciclului, iar injecția cu Diphereline în primele zile(2-3-4). Sper să pot face histeroscopia la câteva zile după Diphereline, pentru că altfel iar amân cu o lună începerea injecțiilor și a întregii proceduri.

Din păcate, cu ocazia parcurgerii tuturor întrebărilor din dosar (nu mă refer la dosar subvenționat de stat, pentru că pentru acela trebuie să am AMH-ul peste 1 și nu cazul) mi-am reamintit de un nodul pe care îl am la un sân și care se pare că este un fibroadenom. Cică ar trebui să îl scot la un moment dat în viață, nu acum, dar…peste ani. Și trebuie să fiu atentă să nu fac foarte multe stimulări pentru că s-ar putea să îl afecteze.

A rămas să ne mai vedem o dată când termin anticoncepționalele să mai fac o ecografie (să vadă dacă a dat vreun chist înapoi de la ele și cum stau cu endometrul) și apoi să începem cu restul.