Calea mea către a fi mamă

Archive for July, 2014

Viața cu bebe: luna 3

Să vă mai spun câteva întâmplări din a treia lună cu fetița noastră dragă.

Ziua doarme acum foarte prost, doar la plimbare (am luat o manducă și doarme foarte repede și bine cât timp o plimb cu ea) sau cu sânul în guriță. Cum îl scot (eu sau uneori îl lasă ea) în următoarele 5 minute se trezește. Se pare totuși că atât timp cât noaptea doarme bine (și doarme vreo 11 ore cu 2 pauze de papa), asta e foarte bine pentru ea. Mă întrebam la un moment dat dacă aș putea să o păcălesc cu suzeta, deși am citit păreri contra, cu care de altfel sunt de acord. Din fericire (zic din fericire că mi-a luat povara deciziei de pe umeri), decizia a fost luată de bebe însăși, care nu suportă defel să stea cu suzeta în guriță. Pe de altă parte, asta înseamnă că sunt aproape permanent lângă ea în timpul zilei, nu pot să fac treburi casnice, de-abia reușesc să încălzesc mâncarea, să mănânc și să îmi spăl vasele.

Pe la două luni și jumătate m-am apucat să fac exerciții pentru burtă. Asta pentru că sunt foarte nemulțumită de aspectul meu…la corp sunt bine, dar burta arată încă de parcă aș fi însărcinată în luna a patra. Din câte am observat, nu am grăsime propriu zis pe burtă, dar mușchii sunt mai lejeri, mai puțin fermi, astfel încât dimineața când e burta goala abdomenul e plat, seara e super umflat. Anyway, în a doua zi de când am început să fac abdomene, m-a durut foarte tare operația, parcă mă înjunghia ceva în partea stângă. Asta s-a întâmplat pe parcursul unei nopți. A doua zi a rămas doar o durere vagă gen usturime care a mai durat câteva zile. Și acum mă mai ustură uneori, dar concluzia mea e că încă nu mă pot apuca de abdomene 🙂

Am avut într-o zi o durere la un sân. Am crezut că e mastită…probabil nu a fost. Am acționat repede cu comprese cu varză zdrobită și cartof ras. A doua zi deja era mai bine. Cauza pe care am presupus-o a fost că bebelina doarme foarte bine noaptea și după 6-7 ore de somn mă trezesc și eu cu sânii foarte plini și tari. Uneori se întâmplă să golească doar un sân și rămân cu celalalt pietroi până peste vreo 2 ore când se mai trezește o dată. În dimineața aia am încercat să mulg un pic cu mâna, cât să înmoi cât de puțin sânul și cred că am apăsat prea tare și s-a inflamat puțin. Am pregătit de acum pompa pentru situații de genul ăsta.

Ziua mănâncă destul de des. Am renunțat la aplicația care cronometra cât timp doarme/mănâncă. O folosesc doar pentru a reține când face caca. Și apropos de caca, a avut într-o zi diaree și i-am dat câțiva mililitri de soluție de smecta. I-am stricat programul, ca 4 zile n-a mai făcut caca, apoi din nou 4 zile. După asta și-a revenit la ritmul normal de scaun zilnic sau cel mult la 2 zile.

Într-o zi am observat că mijlocul buzei de jos era mov-negru. M-am speriat îngrozitor pentru că ăsta e semn de cianoză, adică proastă oxigenare, adică ceva foarte periculos. Am fost cu ea la medicul pediatru de gardă de la Arcadia și m-a liniștit, a spus că cianoza e când toată buza e mov-albastră. În plus am observat că își mușca/sugea buza de jos, așa că cel mai probabil asta era cauza. N-a mai apărut după aceea.

Și apropos de asta, au început să o deranjeze gingiile. Molfăie continuu uneori, suge buzița de jos, roade pumnulețul. Nu sunt pe cale să iasă, dar o deranjează.

La 3 luni fără o zi am fost la medic la verificarea lunară și am făcut 3 vaccinuri. Știu, unii nu fac niciunul, iar eu le fac și pe cele suplimentare. Ce să fac? Cred în medici și medicină. Am făcut cel național care se face la 2 luni (când ea avea 2 luni se terminaseră vaccinurile de la DSP, așa că am mai așteptat), apoi unul împotriva rotavirusului și încă unul împotriva infecțiilor cu pneumococ. A făcut puțină febră (38.5) cam la 7 ore de la vaccin și i-am pus, după indicațiile medicului, un supozitor de paracetamol 125mg.

În rest, ca și dezvoltare, când e bine dispusă comunică, vorbește în stilul ei (aaa, mmm, țipă de bucurie), zâmbește, râde mai ales când îi vorbești sau când îi cânți. Își coordonează binișor mânuțele, mă prinde de un deget dacă îi pun palma în dreptul feței, dacă o ajut puțin prinde o jucărie și o ține în mânuță. S-a și rostogolit de 2 ori de pe burtică pe spate, dar din ziua aia n-a mai reușit niciodată 🙂 Încep să simt că am companie în timpul zilei!

Advertisements