Calea mea către a fi mamă

Viața cu bebe: luna 8

Ce se mai întâmplă cu noi? Bebelina se ridică singură în funduleț, la început se chinuia, dar acum se ridică rapid. Îi și place să facă asta, se tot mută dintr-un loc în altul. Merge într-o combinație de mers de-a bușilea și mers în 4 labe.

Foarte tare e că se ridică singură în  picioare ținându-se se marginea pătuțului ei. La fel de tare e că o pun dimineața pe oliță și chiar face. Caca. Ma prind uneori și în timpul zilei când e pe cale să facă și reușesc să o pun pe oliță să facă. La pipi în schimb nu mă prind absolut deloc. Și chiar e ciudat cum uneori face doar caca și pipi nu.

La medic am fost și pentru că fierul a ieșit în limite normale, chiar undeva la media dintre cele două extreme, nu ne-a dat tratament cu fier, ci a zis să încercăm să corectăm anemia prin alimentație cu ficat, gălbenuș, broccoli, conopidă, sfeclă roșie, spanac.

Așadar, ce mai mâncăm: dimineața de obicei măr cu pară și brânza făcută în casă, la prânz diferite combinații de 4 legume (rădăcinoase, broccoli, conopidă, ardei, dovlecel)  și carne (deocamdată doar curcan). Seara mei cu ovăz și lapte stors de la mine. Am avut o perioadă și o masă intermediară pe la 5 cu gălbenuș alternat cu ficățel, dar a vomat de câteva ori foarte tare în ziua cu gălbenușul, așa că am renunțat pentru o săptămână la el și acum îl introducem din nou, lent și mai rar,  să vedem cum merge.

Ca greutate a mers foarte bine luna asta, a luat cam 450g și graficul meu de pe telefon arată că a luat peste medie.

Am început să o pun să doarmă în patul ei, dar fiind lipit de al meu migrează și ajunge imediat lângă mine. Nu prea îmi place că o mare parte din noapte o doarme între cele două paturi, unde nu e chiar neted și mi-e teamă că nu e prea bine pentru spatele ei lucrul ăsta. Caut o soluție pentru asta.

E foarte curioasă, se întoarce la orice zgomot, pune degetul arătător pe orice i se pare interesant, adică pe lucrurile interzise mai ales. Mă trage de păr și ne pișcă. Astea sunt obiceiuri de care încerc să o dezvăț, dar nu cred că înțelege ea deocamdată.

Viața cu bebe: luna 7

Revin cu postarea lunară. Nu mă pot lăsa, scriu pur şi simplu pentru mine. E aşa frumos să citesc din urmă despre evoluţia noastră împreună!

Avem luna asta nişte silabe noi în repertoriu. În afară de mamama, mai avem papa şi baba. De fapt e un fel de bă, bă, băă :) Acum în schimb zice mult mamamama, dar când nu e mulțumită, când e necăjită, când aproape plânge.

Ca achiziții noi, se strâmbă în timp ce suflă așa, tot în sensul că ceva nu-i convine. Se pare că soțul meu făcea așa când era mic. E tare simpatică. Dacă faci și tu așa ca ea, râde. De la 6 luni și o săptămână stă binișor în fund, tot mai stabilă pe zi ce trece. Acum se deplasează foarte bine târându-se pe burtică. De câteva zile ridică fundul și se balansează față-spate ca și cum își face vânt să plece în 4 labe, dar cred că mai durează ceva până atunci. E destul de forțoasă să se cațere pe mine când stau culcată lângă ea. Îi place mult să stea în picioare, dar n-o lăsăm prea mult, se pare că trebuie să se ridice singură și doar atunci e pregătită să stea în picioare (ca musculatură mă refer). Am cumpărat o oliţă de test să o mai pun din când în când să se familiarizeze cu ea și … a făcut un pipi o dată!

Am început desigur diversificarea. Mănâncă 3 mese diversificate pe zi: dimineață mere, pere și brânză calcică, la prânz piure de legume (în ultimele 2 zile cu zeamă în care a fiert carne), iar seara cereale (mei și ovăz) cu lapte de la mami. Face caca de vreo 3 ori pe zi de când cu diversificarea. În rest, lapte de la mami la cerere.

Am fost și la medic și a zis că 300g e super ok ca greutate, că de acum va lua doar 100-150g/lună. Eh, acum depinde de sursă. Dar dacă ea e mulțumită cu atât de puțin, sunt și eu. Luna asta a luat 500g, deci super (conform cu doctorița) și ca la carte conform cu sursele mele.

Am făcut și analize bucur uzei. Am crezut că va fi foarte traumatizant pentru ea, dar nici n-a zis pâs. Și a fost cu emoții pentru că nu curgea sângele, ori că era cam vâscos, ori ca era vena prea mică. Până la urmă ieșit cât trebuia. Are, se pare, puțină anemie, și așteptăm următorul control să vedem ce tratament primim.

 

 

 

Cheltuieli FIV

Mi-am dat seama că dincolo de toată poveste și toate detaliile pe care le-am scris despre experiența mea cu fertilizarea in vitro, nu am scris un total al cheltuielilor. Așa că am căutat niște notițe pe care le-am făcut în perioada aceea. Așadar, cam astea au fost costurile FIVului din mai-iunie 2013, făcut la Omini Clinic, cu doze maxime de stimulare:

Elomva 2500
Gonapeptyl 265
Menopur 9 zile x 4/zi 3000
Analize 640
Ecografii 400
Punctie 4620
Medicamente sustinere 140
Embriotransfer 2910

 

Total: 14475 lei

Viața cu bebe: luna 6

Revin cu evoluția noastră în luna a șasea: pe la 5 luni și 3 zile s-a întors și de pe spate pe burtă. Și o dată ce a făcut o dată și s-a prins că poate, a început să facă asta de zeci de ori pe zi. Îi place mult, pentru că îi oferă o oarecare libertate de mișcare.

Dimineața are un program mai ciudat acum: se trezește în jur de 7 (uneori fără alte treziri în timpul nopții, alteori cu o trezire pe la 4) și nu mai adoarme. Mă trezește și pe mine de tot și apoi pe la 8 adoarme din nou pentru vreo oră și ceva. Și așa reușesc să fiu, deși nu vreau, mai matinală. Se întâmplă mai rar să adoarmă repede după masa de la 7 și atunci mai pot și eu adormi până pe la 9 împreună cu ea.

De pe la 5 luni și jumătate zice mama. De fapt zice mamamamama, uneori cu limba pe afară. E foarte dulce și simpatică.

Nu prea mai stă singură în cameră. A trebuit să fac mâncare cât eram doar eu cu ea și a fost un calvar, cu plânsete și țipete. Da, acum țipă. A început să țipe din plăcere, să experimenteze ce poate să facă cu vocea. Apoi a folosit asta pentru când nu îi convine ceva…și are un țipăt, de aud și trecătorii de afară. Încerc să nu sar să o opresc din țipat, vreau să îi dau de înțeles că nu rezolvă nimic cu țipătul.

Am fost și la medic. Și la al ei și la al meu. La al ei, i-am făcut vaccinul de 4 luni (deși avea 5 luni și ceva) și în rest totul a fost în regulă. La al meu, am mers să văd dacă mai am lichidul acela în uter. Se pare că totul e bine, fără lichid, uterul la dimensiuni mici. Deci totul e în regulă. Uneori mă mai ține/doare operația, mai ales când îmi frige bebe un șut. Dar dacă la ecografie totul e în regulă, mergem mai departe.

Am avut luna asta ceva ciudat, un fel de toxiinfecție alimentară, cu febră și vărsături. În săptămâna cu pricina, bebe a dat înapoi cu greutatea. Și din acest motiv, luna asta a luat cam prost în greutate: aprox 300g în condițiile în care a carte spune că în medie se ia 500g. Încerc să nu mă îngrijorez, pentru că ea e foarte veselă și activă.

Viața cu bebe: luna 5

Vă ziceam că mergem la munte. Per total nu a fost rău, doar că a vomat ceva mai mult decât de obicei. E normal ca bebelușii să mai vomite și să regurgiteze, dar nu foarte mult. Nu știu dacă a fost sau nu o coincidență că a vomat mai mult la munte, dar după ceva vreme de când am ajuns acasă lucrurile au revenit la normal. În rest a fost bine, așa de bine că am mai mers într-un weekend din nou la munte, dar în altă parte.

Cu alăptatul merge bine, stă mult mai puțin timp la sân pentru mâncare. Stă apoi mai mult pentru alint și somnul de zi. Asta pentru că iar doarme ziua la sân. Mai bine zis, doarme lângă mine…dacă mă ridic de lângă ea se trezește și plânge pentru că e încă obosită, nu și-a împlinit somnul. Chiar și acum stăm lipite, ea doarme, eu tastez.

Vă ziceam luna trecută că doarme agitată noaptea. A avut o perioadă, tot când ne-am întors de la munte când își revenise aproape complet, se foia doar înainte cu câteva minute înainte de a se trezi. Apoi iar a început puțin cu foitul, așa că acum suntem mediu din punctul ăsta de vedere. În general, doarme un somn de la 10-10.30 până la 4-7. Deci variază destul de mult prima trezire.

Alte activități noi: a reușit pe la 5 luni fără vreo 10 zile să se întoarcă de pe burtă pe spate. De data asta nu a fost o întâmplare, pentru că face asta acum de fiecare dată când o pun pe burtă. Invers nu se întoarce, dar nu pentru că nu ar putea, ci pentru că nu cred că s-a prins că poate. Zice “mama” sau ceva asemănător atunci când plânge. Mie îmi place să cred că mă strigă :) Duce la guriță absolut tot: jucării, pelincă, prosopel, mâna mea, picioare. A, da, reușește să își ducă piciorul la guriță și îi place tare mult activitatea asta, mai ales când e fără scutec pe ea, pentru că atunci îi este mai comod. A început să întindă mâna după obiectele care o interesează. De exemplu pune mâna pe oglindă atunci când o țin lângă oglindă, pune mâna pe fața mea atunci când stau în raza ei de “acțiune”. Se întoarce după sunetele noi și după orice o interesează.

La doctor nu am mai ajuns, va trebui să mergem să facem vaccinul pentru 4 luni, pe care nu am reușit încă să îl facem, mai întâi pentru că a fost plecată doctorița, apoi pentru că am fost noi plecați de 2 ori.

În ceea ce privește greutatea, a luat 490g în luna a cincea (în medie bebelușii iau cam 500g), așa că suntem în grafic.

Ce simt eu? E tare greu de descris în cuvinte. Toate sentimentele sunt foarte amplificate. Fericirea e imensă, îngrijorarea atunci când ceva nu e în regulă e pe măsură. Cu alte cuvinte a fi părinte e un fel de a trăi la maximum toate sentimentele. Mai ales pentru faptul că am trecut prin infertilitate, sentimentele sunt cu atât mai puternice. Mulțumesc divinității, sorții, întâmplării de fiecare dată când îmi dau seama cât de norocoasă sunt pentru faptul că trăiesc ceea ce trăiesc. Faptul că un lucru obținut cu greu e cu atât mai apreciat este cu siguranță adevărat.

 

Viața cu bebe: luna 4

Ce mai face bebe?

Suge foarte agitată, e foarte curioasă de ceea ce se întâmplă în jur aşa că suge 3 secunde, se uită pe pereţi 3 secunde şi tot aşa.

Cu greutatea…am găsit mai multe teorii, ba că ar trebui să ia 1kg în luna a patra, ba 600g (asta în tabelele Organizației Mondiale a Sănătății). În prima săptămână luase doar 135g și m-am speriat puțin, dar per total avem cam 740g luate în luna a patra și mă declar mulțumită.

Am primit o veste grozavă la finalul lunii. Ceea ce nu vă spusesem eu era că puiuțul nostru avea o mică gaură la inimioară, un defect de sept ventricular în regiunea membranoasă. Un medic ne-a spus că șansele sunt mici să se închidă având în vedere așezarea, altul a spus că sunt șanse mari. Cei doi sunt dr. Iliescu Dan și dr. Sascău Radu, recunoscuți în Iași ca fiind printre cei mai buni. Esențialul este că la ultima ecocardiografie nu s-a mai văzut nicio găurică. Supeeeeeeeeeeeeeeeer! De acum pot să mă mai relaxez și eu cu greutatea, pentru că primul semn că o astfel de gaură are efecte asupra copilului este faptul că nu ia corespunzător în greutate. De-acum, puțin îmi pasă dacă ia mai puțin decât normalul!

Ce s-a mai întâmplat e că în ultimele 2 săptămâni bebe doarme foarte prost, dă din cap noaptea stânga-dreapta, uneori și din mâini și din picioare. Pe un grup de pe facebook unde răspund doctori mi s-a spus să merg să face un EEG în somn, să nu fie crize epileptice. După vizita la pediatru, medic de familie și neurolog pediatru m-am mai liniștit. Toți mi-au spus că nu este cazul. Pediatrul pare să creadă că este de la dinți, medicul de familie de la căldură. Neurologul mi-a dat niște somnifere, dar nu am de gând să îi dau. Ideea e că datul ăsta din cap este uneori destul de rapid și brusc și îmi e frică să nu pățească ceva din cauza lui. Așa că îmi petrec nopțile păzind-o, încercând să o liniștesc când are stările astea. Cu alte cuvinte, cu puțin somn pentru mine.

Alăptatul merge bine în rest. Cantitățile sunt suficiente, perioadele între alăptări s-au mai mărit și pare că ne descurcăm. În zilele foarte călduroase am mai completat cu ceai, dar nu prea îi place și nu i-am dat decât 30-40ml.

De întors nu se întoarce încă, cele două întoarceri de la 2 luni și ceva au fost o pură întâmplare. De pe spate se întoarce doar pe o parte, ceea ce pare că e suficient pentru vârsta de 4 luni. Pe burtă stă foarte bine, dar asta nu înseamnă că îi place. După vreo 5 minute pune capul în saltea și încearcă să ridice fundul, cu țipete și plânsete, în sensul că ar vrea să se deplaseze. Nu reușește decât să își înroșească nasul :) Prinde bine jucăriile și le duce la guriță unde ele mușcă și le analizează cu buzele și limba. La fel, mâinile sunt foarte frecvent în guriță pentru că o deranjează foarte tare gingiile. O mai dau uneori cu gel pentru gingii (Calgel), dar nu prea am observat efecte surprinzătoare. Chiuie, țipă de fericire și și-a descoperit niște tonalități noi de voce pe care le exersează adesea. Dă aproape non-stop din mâini și din picioare. Îi place foarte mult să îi cânt, zâmbește instantaneu când încep să fredonez ceva.

Doarme acum ceva mai bine ziua, adică poate avea o sesiune de o oră de somn continuu, ceea ce înainte nu se întâmpla. Asta poate pentru că se odihnește mai prost noaptea.

Cam atât deocamdată. Luna viitoare mergem la munte, să vedem ce-o ieși!

Viața cu bebe: luna 3

Să vă mai spun câteva întâmplări din a treia lună cu fetița noastră dragă.

Ziua doarme acum foarte prost, doar la plimbare (am luat o manducă și doarme foarte repede și bine cât timp o plimb cu ea) sau cu sânul în guriță. Cum îl scot (eu sau uneori îl lasă ea) în următoarele 5 minute se trezește. Se pare totuși că atât timp cât noaptea doarme bine (și doarme vreo 11 ore cu 2 pauze de papa), asta e foarte bine pentru ea. Mă întrebam la un moment dat dacă aș putea să o păcălesc cu suzeta, deși am citit păreri contra, cu care de altfel sunt de acord. Din fericire (zic din fericire că mi-a luat povara deciziei de pe umeri), decizia a fost luată de bebe însăși, care nu suportă defel să stea cu suzeta în guriță. Pe de altă parte, asta înseamnă că sunt aproape permanent lângă ea în timpul zilei, nu pot să fac treburi casnice, de-abia reușesc să încălzesc mâncarea, să mănânc și să îmi spăl vasele.

Pe la două luni și jumătate m-am apucat să fac exerciții pentru burtă. Asta pentru că sunt foarte nemulțumită de aspectul meu…la corp sunt bine, dar burta arată încă de parcă aș fi însărcinată în luna a patra. Din câte am observat, nu am grăsime propriu zis pe burtă, dar mușchii sunt mai lejeri, mai puțin fermi, astfel încât dimineața când e burta goala abdomenul e plat, seara e super umflat. Anyway, în a doua zi de când am început să fac abdomene, m-a durut foarte tare operația, parcă mă înjunghia ceva în partea stângă. Asta s-a întâmplat pe parcursul unei nopți. A doua zi a rămas doar o durere vagă gen usturime care a mai durat câteva zile. Și acum mă mai ustură uneori, dar concluzia mea e că încă nu mă pot apuca de abdomene :)

Am avut într-o zi o durere la un sân. Am crezut că e mastită…probabil nu a fost. Am acționat repede cu comprese cu varză zdrobită și cartof ras. A doua zi deja era mai bine. Cauza pe care am presupus-o a fost că bebelina doarme foarte bine noaptea și după 6-7 ore de somn mă trezesc și eu cu sânii foarte plini și tari. Uneori se întâmplă să golească doar un sân și rămân cu celalalt pietroi până peste vreo 2 ore când se mai trezește o dată. În dimineața aia am încercat să mulg un pic cu mâna, cât să înmoi cât de puțin sânul și cred că am apăsat prea tare și s-a inflamat puțin. Am pregătit de acum pompa pentru situații de genul ăsta.

Ziua mănâncă destul de des. Am renunțat la aplicația care cronometra cât timp doarme/mănâncă. O folosesc doar pentru a reține când face caca. Și apropos de caca, a avut într-o zi diaree și i-am dat câțiva mililitri de soluție de smecta. I-am stricat programul, ca 4 zile n-a mai făcut caca, apoi din nou 4 zile. După asta și-a revenit la ritmul normal de scaun zilnic sau cel mult la 2 zile.

Într-o zi am observat că mijlocul buzei de jos era mov-negru. M-am speriat îngrozitor pentru că ăsta e semn de cianoză, adică proastă oxigenare, adică ceva foarte periculos. Am fost cu ea la medicul pediatru de gardă de la Arcadia și m-a liniștit, a spus că cianoza e când toată buza e mov-albastră. În plus am observat că își mușca/sugea buza de jos, așa că cel mai probabil asta era cauza. N-a mai apărut după aceea.

Și apropos de asta, au început să o deranjeze gingiile. Molfăie continuu uneori, suge buzița de jos, roade pumnulețul. Nu sunt pe cale să iasă, dar o deranjează.

La 3 luni fără o zi am fost la medic la verificarea lunară și am făcut 3 vaccinuri. Știu, unii nu fac niciunul, iar eu le fac și pe cele suplimentare. Ce să fac? Cred în medici și medicină. Am făcut cel național care se face la 2 luni (când ea avea 2 luni se terminaseră vaccinurile de la DSP, așa că am mai așteptat), apoi unul împotriva rotavirusului și încă unul împotriva infecțiilor cu pneumococ. A făcut puțină febră (38.5) cam la 7 ore de la vaccin și i-am pus, după indicațiile medicului, un supozitor de paracetamol 125mg.

În rest, ca și dezvoltare, când e bine dispusă comunică, vorbește în stilul ei (aaa, mmm, țipă de bucurie), zâmbește, râde mai ales când îi vorbești sau când îi cânți. Își coordonează binișor mânuțele, mă prinde de un deget dacă îi pun palma în dreptul feței, dacă o ajut puțin prinde o jucărie și o ține în mânuță. S-a și rostogolit de 2 ori de pe burtică pe spate, dar din ziua aia n-a mai reușit niciodată :) Încep să simt că am companie în timpul zilei!

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 26 other followers